Fobia si tratamentul ei

Fobiile sunt temeri persistente, irationale de obiecte sau situatii care persista chiar daca frica nu are o baza in realitatea curenta. Oamenii cu fobii pot trai experiente mentale intense si simptome fizice atunci cand sunt expusi la ceva care le declanseaza fobia. Pe langa sentimente intense de anxietate si frica, pot transpira, prezinta ritm cardiac crescut, au dificultati sa respire si traiesc si alte simptome care pot escalada sub forma unui atac de panica(un episod scurt de frica si anxietate). 

Nu este suficient de bine inteles care sunt cauzele fobiilor, desi factorii genetici, biologici si biochimici toti par sa joace un rol. In multe cazuri, fobiile sunt simptome ale tulburarilor de anxietate sau alte tulburari psihice, cum sunt depresia, abuzul de substante sau tulburarile alimentare. Unele fobii, cum e ceva simpla, incep in copilarie in timp ce altele, cum e fobia sociala, incecp in jurul varstei de 10 ani. Fobiile isi au punctul culminant in jurul varstei de 20 de ani.
O combinatie dee psihoterapie si medicatie este de multe ori cea mai eficienta metoda de tratament. 

Sunt trei tipuri majore de fobii. Acestea includ: 

Fobia specifica: Cunoscuta si ca fobie simpla, este diagnosticata la oamenii care au fobii asociate cu obiecte specifice sau situatii care nu poseda un pericol intrinsec. Oamenii care au aceasta frica stiu ca este irationala, dar se simt lipsiti de putere pentru a o putea controla. Cand este confruntat cu aceste obiecte sau situatii, persoana devine nervoasa sau panicata. Aceasta este cunoscuta ca si anxietate anticipatorie. Pacientii traiesc atacuri de panica – episoade explosive de frica extrema si anxietate care dureaza intre 10 si 15 minute si cauzeaza simptome precum ritm cadiac alert, transpiratie abundenta, si senzatie de imposibiliate de a respira. Fobia specifica este impartita in cateva subtipuri: tip situational( ex. frica de zbor) , de tipul mediul inconjurator( ex. frica de inaltime) , tipul fricii de sange-rana-injectie, tipul fricii de animal( frica de paianjeni), alte tipuri( ex. frica de a vomita). 

Fobia sociala. Cunoscuta si ca tulburarea de anxietate sociala, fobia sociala este diagnosticata la oamenii care au anxieatte extrema in anumite situatii sociale si situatii publice. Spre deosebire de timiditate, oamenii cu fobie sociala se simt confortabil de cele mai multe ori cu oamenii din jurul lor, dar traiesc un discomfort extreme in anumiote situatii. Rezultatul este evitarea situatiilor sociale. Pacientii se pot ingrijora timp de cateva zile sau saptamani inaintea unui eveniment social. Oamenii cu fobie sociala exagereaza impactul greselilor si simt ca toti ochii din incapere sunt asupra lor, privindu-I cum transpire, rosesc, sau arata frica si ca ceilalti sunt pe punctul de ai judeca atunci cand gresesc. Teama de a vorbi in public, de intalniri si de a vorbi celor cu autoritate sunt elemente definitorii ale acestei boli. Pacientii se tem sa foloseasca toaletele publice, sau sa manance in fata altora, sau sa vorbeasca la telefon, sau sa scrie in timp ce altii il privesc. Tind sa creada ca a arata anxietatea este semn de slabiciune, si cred ca alti oameni sunt mai competenti decat sunt in realitate. 
Sentimentele de inferioritate si stima de sine scazuta par sa fie la radacina fobiei sociale. Unii cercetatori indica fobia sociala ca avnd componenta genetica, pentrru ca tulburarea este mai dees intalnita la cei care au rude de gradul I care sunt diagnosticati cu fobie. Tipul de fobie sociala de care pacientii sufera poate depinde de genul lor. DE exemplu, frica de a rosi este mai des intalnita la femei decta la barbati. In alte cazuri, frica este bazata pe experienta. Frica de a manca in public poate sa apara mai degraba la cineva care a avut un moment jenant in timp ce manca in public. 

Agorafobia este diagnostica la acei oameni care se tem sa nu fie prinsi intr-o situatie in care scaprea sa fie dificila sau jenanta, sau se tem sa nu fie prinsi intr-o situatie in care nu ar putea avea serviciu medical de urgenta asigurat. Acesti oameni parasesc rareori locuinta si din cauza fricilor lor. 

Tratamentul si preventia fobiilor
Cele mai multe fobii nu trece de la sine si necesita tratament. Psihoterapia este un mod eficient de a trata cele mai multe fobii. Este posibila concentrarea atentiei asupra reducerii anxietatii si fricilor si gestionarea reactiilor la stimuli care induc frica. Psihoterapia cognitiv-comportamentala este una din formele de psihoterapie de success in tratamentul fobiilor. Psihoterapia cognitiva presupune invatarea de noi abilitati de a reactiona la situatii care in mod tipic declanseaza anxietatea. Pacientii invata de asemenea ca gandurile negative cresc anxietatea si modalitatin dee a redirectiona acest tip de gandire. Aspectul comportamental al psihoterapiei se refera la faptul ca persoana invata sa schimbe anumite actiuni si sa foloseasca tehnici anume pentru a opri comportamentul daunator. Clientii invata tehnici de relaxare si pot expusi in mod gradual la situatii care sunt percepute ca fiind inspaimantatoare, si in care pacientul poate testa noile modalitati de gestionare a stresului. Spre exemplu, o persoana careia ii este frica de zbor, poate intai sa viziteze un aeroport, apoi un avion care nu se misca, ajungand la un moment dat sa si calatoreasca cu avionul. Si medicatia poate fi prescrisa pentru a ajuta reducerea anxietatii. 

sursa: www.ivillage.com   
trad.: psih. Ana-Maria Lipovan

Pentru programare la consiliere psihologica si psihoterapie: click aici!
Pentru inscriere la cursuri si formari in psihoterapie: click aici!