Dictionar de abnormalitate

Abnormalitate = indepartarea de limitele considerate normale.
Abulie = este un simptom care consta în scaderea sau pierderea vointei.
Acalculie = simptom de afazie care consta in imposibilitatea de a utiliza cifrele si numerele, si de a efectua calcule matematice.
Acromatosie = un defect al vederii care se manifesta prin incapacitatea de a deosebi culorile.
Afazia = o tulburare a vorbirii care afecteaza exprimarea sau intelegerea limbajului vorbit sau scris in absenta oricarei modificari senzoriale sau a unui deficit al aparatului fonator, rezultand în urma unor leziuni dobandite ale creierului.
Afonie = imposibilitatea de a vorbi ca urmare a lezarii laringelui sau a nervilor acestuia.
Ageuzie = pierderea senzatiilor gustative, totala sau partiala.
Aglosie = malformatie congenitala care consta in lipsa limbii.
Agnozie = tulburare manifestata prin pierderea capacitatii de a recunoaste obiectele persoanele independenta de vreun deficit senzorial.
Agorafobia = o teama de se afla in spatii aglomerate, de a calatorii cu mijloace de transport in comun, de a se afla departe de casa.
Agramatism = tulburare prin care se pierde capacitatea de a scrierii si a vorbirii corecte.
Alalie= incapacitate de a vorbi din cauza unui defect sau a unei paralizii a organelor vocale.
Alexie = afectarea capacitatii de a intelege limbajului scris .
Ambivalenta = prezenta simultana in relatie cu acelasi obiect a unor tendinte, atitudini si sentimente opuse, in primul rand dragoste si ura.
Amnezie = pierdere totala sau partiala a capacitatii de memorizare a informatiei si/sau de reamintire a informatiei inmagazinate.
Amuzia = surditatea tonala sau muzicala, dependenta de o leziune a lobului temporal stang.
Anorexie = tulburare constand in pierderea poftei de mancare.
Anosmie = absenta sensibilitatii olfactive (mirosului).
Anosognozie = nerecunoasterea unui deficit.
Anxietatea = este o tulburare caracterizata printr-o traire permanenta de neliniste si teama. Ea se manifesta printr-un ansamblu de simptome, in trei domenii: somatic, psihologic si comportamental.
Apatia = stare carcterizata prin indiferenta, insensibilitate si lipsa de initiative. Asomatognozie = nerecunoasterea schemei corpului.
Ataxie = imposibilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor voluntare.
Atimie = absenta a manifestarilor afective, frecventa la schizofrenici.
Autism = stare patologica caracterizata prin ruperea contactului cu realitatea exterioara si prin trairea excesiva a unei vieti interioare, unul din simptomele fundamentale ale schizofreniei.
Baraj psihic = simptom frecvent al schizofreniei care consta în oprirea brusca si nemotivata a unui act.
Bradipsihism = diminuarea ritmului gandirii ; se caracterizeaza printr-o incetinire a procesului de gandire.
Bulimia = tulburare de alimentatie, caracterizata de un consum alimentar excesiv.
Caracteropatie = trasaturi patologice de caracter.
Catalepsia = stare anormala, in somn hipnotic sau un tip de epilepsie. Aceasta se manifesta prin atacuri, prin intepenirea bruscã a muschilor, si incetarea unor functii cerebrale.
Catatonia = sindrom psihomotor al mai multor boli mintale, printre care se pot mentiona schizofrenia, tulburarea bipolara, depresia clinica si altele, caracterizat printr-o stare de fixare a corpului în anumite pozitii, conduita stereotipa si stupoare mintala.
Cecitate psihica = pierdere a capacitatii de recunoastere a obiectelor cu ajutorul vazului.
Cenestezie = senzatie vaga pe care o are o persoana despre existenta propriilor organe corporale, care in stare normala nu intra in sfera atentiei sau preocuparii psihice.
Cenestopatie = iluzie interna, cu senzatii corporale ce sugereaza afectiuni medicale, senzatiile avand o oarecare asemanare cu senzatiile ce ar avea substrat anatomo-fiziologic.
Ciclotimie = stare psihica morbida in care depresiunea alterneaza cu buna dispozitie.
Cleptomania = incapacitatea de a-si controla impulsul de a fura obiecte de care individul nu are nevoie pentru uzul personal.
Compulsiune = un tip de conduita in care individul se simte constrans a actiona sub efectul unei forte interne obsesionale, amenintat de angoasa, de culpabilitate.
Confabulatie = stare psihica patologica, manifestata prin tendinta de a prezenta drept reale unele fapte sau realitati imaginare; mitomanie.
Coprolalie = tendinta patologica de a folosi cuvinte si expresii obscene, scabroase;
Cretinism = boala care este de cele mai multe ori congenitala sau dobandita in primii ani de copilarie si cauzata de o dezvoltare insuficienta a creierului. 

Intocmit de Razvan Gavrila