Agresivitatea la copii

Comportamentul agresiv are in timp efecte negative si duce la deficiente in modalitatile de rezolvare a situatiei conflictuale.
In majoritate, copii care sunt agresivi traiesc intr-un mediu social caracterizat prin conflicte, neglijare si abuz, dar de multe ori agresivitatea copiilor este cauzata de  conflicte din familie. 

Agresivitatea copilului se poate manifesta inca din perioada de sugar, atunci cand acesta isi manifesta furia (in special baietelul), continuand cu copilaria mica, in care apar conflicte in special intre copiii de acelasi sex. 
Apoi se extinde odata cu varsta scolara, cand baietii prefera agresivitatea fizica, iar fetele agresivitatea indirecta.
Comportamentul agresiv al copilului poate avea ca scop obtinerea unui beneficiu sau poate fi afectiv (impulsiv, neplanificat).
De multe ori, insa, agresivitatea este motivata de frica si se amplifica prin crize de furie si nesiguranta.   
Copiii din acesta categorie nu au incredere in ceilalti, se simt amenintati si incearca sa-si reduca furia printr-un comportament agresiv de preventie caracterizat prin izbucniri de furie.
Ei asteapta o recunoastere sociala exagerata si sunt foarte sensibili la amenintari, incercand sa castige respect cu ajutorul agresivitatii. Cand copiii agresivi obtin respect si supunere de la ceilalti copii, agresivitatea lor se intareste si se manifesta in tot mai multe ocazii.
Metodele educative nepotrivite utilizate de parinti, caracterizate prin amenintari vagi si inconsecventa, intaresc agresivitatea copilului.
Deasemenea, statusul social scazut al familiei constituie un factor de risc, fiind asociat cu competente sociale deficitare si un comportament de disciplinare problematic. Conflictele conjugale pot determina o crestere a stresului familial si duc la respingerea copilului de catre parinti.
Cand comportamentul agresiv al copilului apare in copilaria timpurie, parintii trebuie sa ia masuri preventive si terapeutice de corectare a acestuia, in caz contrar copilului ii vor lipsi mai tarziu abilitatile social-emotionale cu ajutorul carora sa construiasca relatii si sa se integreze in grup.
Specialistii considera ca in aceasta situatie este necesara o consiliere a parintilor si a familiei, stiut fiind ca agresivitatea copilului este conditionata de mediul in care traieste.
In cadrul acestei consilieri parintii invata sa-i faciliteze copilului un comportament nou, mai putin agresiv, iar pe de alta parte copilul este abordat ca si individualitate.
Cand copilului nu ii este acordata atentia necesara la primele semne ale agresivitatii ,el poate fi respins de cei de aceeasi varsta cu el si se poate simti izolat social, avand in acelasi timp si esecuri scolare. Astfel, el isi cauta sustinerea printre copiii care prezinta aceleasi manifestari problematice ca si el, il accepta si- i intaresc si mai mult agresivitatea, intrand intr-un cerc vicios din care cu greu mai poate iesi.

Pentru proframare la consiliere psihologica sau psihoterapie click aici!